SD “Limbi și Identități Culturale”: Regulament

1. Cursanţii Şcolii Doctorale sunt admişi pe baza unui colocviu organizat anual (în luna septembrie), care se desfăşoară în două etape şi a cărui medie minimă de promovare este 7 (nota 7 fiind totodată nota minimă cerută pentru ca un candidat să fie declarat admis după fiecare din cele două etape). Fiecare probă este, aşadar, eliminatorie.

2. Cursanţii declaraţi admişi după susţinerea celor două etape pot fi înmatriculaţi la una din următoarele forme de pregătire:

cursuri de zi (cu frecvenţă) – locuri subvenţionate de la buget. Dintre cursanţii declaraţi admişi la această formă, cei care au obţinut notele cele mai mari pot primi, la solicitarea personală şi în limita numărului de burse atribuit(e) anual  Şcolii Doctorale de către Universitatea din Bucureşti, o bursă de doctorat reprezentând de regulă o indemnizaţie egală cu salariul brut de asistent de cercetare.

Cei care nu primesc bursă, dar sunt declaraţi admişi pe locurile subvenţionate de la buget vor fi scutiţi de plătirea taxei de studii, al cărei cuantum este stabilit anual la nivelul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, cu acordul conducerii Universităţii din Bucureşti.

cursuri de zi (cu frecvenţă) ‑ locuri nesubvenţionate de la buget. Aceşti cursanţi vor plăti taxă de studii.

cursuri fără frecvenţă, cu taxă.

3. Bursa de doctorat se acordă din veniturile Universităţii din Bucureşti şi exclude ocuparea unui post într-o altă instituţie de stat sau particulară de către cursanţii bursieri. Bursa de doctorat se acordă fie pe întreaga perioadă a ciclului de studii universitare de doctorat, fie pe una dintre componentele acestui ciclu. Bursa se suspendă pe perioadele de întrerupere a studiilor doctorale şi nu se acordă pe perioadele de prelungire a acestora, aprobate conform dispoziţiilor legale în vigoare. Doctorandul exmatriculat din ciclul de studii doctorale pierde calitatea de doctorand şi, deci, dreptul la bursă.

Doctorandul în regim de subvenţie, cu bursă, are obligaţia să presteze săptămânal, în contul bursei, 2-6 ore de seminar. Doctoranzii în regim de subvenţie, fără bursă, vor presta 2-4 ore de seminar/săptămână, în regim de plată cu ora, numai la solicitarea facultăţii. Totalul orelor de seminar prestate săptămânal, pentru aceste categorii de doctoranzi, nu trebuie să depăşească 8 ore.

4. Pe parcursul programului de studii universitare de doctorat, doctorandul cu frecvenţă (la zi) este asimilat, din punct de vedere al drepturilor şi obligaţiilor cu caracter universitar, pentru anul I, asistentului de cercetare, respectiv asistentului universitar, pentru anii II şi III. Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat constituie, pentru doctorandul la zi, perioadă asimilată conform legii pensiilor pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepţia cazului în care doctorandul realizează venituri pentru care plăteşte, în această perioadă, contribuţii la asigurările sociale. Doctoranzii la zi beneficiază de asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

5. Dacă Şcoala Doctorală câştigă un proiect european pentru formarea tinerilor cercetători, cursanţii pot căpăta statutul de bursieri din fonduri structurale europene, în limita locurilor oferite prin proiect, în virtutea respectării ordinii descrescătoare a mediilor de admitere la Şcoala Doctorală şi pe baza angajamentului individual ferm că se vor respecta integral condiţiile stipulate în contractul de bază.

6. Cursanţii de la forma cursuri de zi (cu frecvenţă), în primul rând bursierii şi cei fără taxă, sunt obligaţi să urmeze cu regularitate cursurile Şcolii Doctorale şi să participe la cât mai multe dintre activităţile complementare organizate semestrial de aceasta.

7. Toţi cursanţii Şcolii Doctorale, indiferent de forma la care au fost admişi, sunt obligaţi să se prezinte la formele de verificare (examene / colocvii / control continuu), precum şi la orele de tutorial prevăzute în planul de învăţământ al perioadei de studii universitare avansate (anul I, 2 semestre). Nota minimă de promovare a fiecărei forme de verificare prevăzute în acest plan ‑ procedură care asigură obţinerea creditelor obligatorii: 30 pentru fiecare semestru, 60 pentru întregul an I – este 7.

Nu există posibilitatea de a fi declarat “restanţier”, deci de a repeta, într‑o altă sesiune, examenul / examenele la care cursanţii au obţinut note mai mici decât nota minimă prevăzută.

8. La sfârşitul anului universitar, toţi cursanţii care nu au promovat un examen, mai multe examene sau colocvii prevăzute în planul de învăţământ vor fi declaraţi exmatriculaţi şi vor pierde statutul de doctorand al Şcolii Doctorale (precum şi drepturile aferente). Ei vor putea recăpăta acest statut numai prezentându‑se la un nou colocviu de admitere în anul / anii următori.

9. Cursanţii care au obţinut, la sfârşitul anulul I de studii universitare avansate, numărul de credite prevăzut în planul de învăţământ (60 de credite) intră în etapa a doua a studiilor universitare de doctorat: programul de cercetare ştiinţifică, după susţinerea cu succes a unui nou proiect de cercetare ştiinţifică.

10. Pe durata primului an de studii universitare de doctorat, fiecare cursant va fi monitorizat şi îndrumat de către un tutore. Planul de învăţământ al Şcolii Doctorale prevede câte 2 ore / săptămână pentru această activitate de îndrumare pe care tutorele o desfăşoară în beneficiul doctoranzilor alocaţi.

11. Tema proiectului de cercetare ştiinţifică se stabileşte de către conducătorul de doctorat (tutorele) ales de cursant, cu care acesta a menţinut un contact profesional-ştiinţific permanent. Tema aleasă se corelează cu programul de pregătire universitară avansată, cu domeniul de expertiză al conducătorului de doctorat şi cu strategia de cercetare ştiinţifică a Şcolii Doctorale.

12. Comisia de examinare a proiectulul de cercetare ştiinţifică este formată din conducătorul de doctorat, în calitate de preşedinte, şi din cel puţin alţi doi specialişti afiliaţi Şcolii Doctorale.

13. Rezultatele evaluării se exprimă printr‑unul dintre următoarele calificative: “Foarte bine”, “Bine”, “Satisfăcător”, “Nesatisfăcător”. Primele trei calificative permit promovarea directă a doctorandului în etapa de cercetare ştiinţifică. Dacă primeşte ultimul calificativ, doctorandul prezintă un nou proiect. Dacă la a doua susţinere a proiectului de promovare în etapa de cercetare ştiinţifică i se acordă calificativul “Satisfăcător” sau “Nesatisfăcător”, doctorandul este exmatriculat din programul de studii universitare de doctorat. În acest caz, el primeşte un certificat de absolvire a programului de pregătire universitară avansată.

14. Programul de cercetare începe după aprobarea proiectului de către Consiliul Ştiinţific al Şcolii Doctorale. Din acest moment, el devine tema pentru realizarea tezei de doctorat.

15. Rezultatele intermediare ale programului de cercetare sunt prezentate de doctorand în cadrul Şcolii Doctorale, sub forma unor rapoarte ştiinţifice. Consiliul Ştiinţific  stabileşte, la propunerea conducătorului ştiinţific, numărul, frecvenţa şi cerinţele ştiinţifice minimale ale rapoartelor intermediare de cercetare ştiinţifică.

16. Monitorizarea şi evaluarea doctorandului pe durata acestei etape se efectuează prin:

evaluarea unui număr de 3-4 rapoarte intermediare de cercetare de către conducătorul de doctorat şi ceilalţi doi membri ai comisiei pe care el o conduce în calitate de preşedinte.

evaluarea unuia sau a două rapoarte intermediare de cercetare în Catedră sau în colectivul ştiinţific în vederea valorificării lor prin publicare, includere într‑un proiect mai larg de cercetare al colectivului etc.

Programul de cercetare ştiinţifică se finalizează prin susţinerea publică a tezei de doctorat.

17. Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă internaţională. În acest caz, doctorandul îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat din altă ţară, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Instituţia organizatoare de studii universitare de doctorat care înmatriculează iniţial doctorandul are rolul principal. Se prevede recunoaşterea reciprocă a titlului ştiinţific de doctor de către autorităţile de resort din cele două ţări, pe baza competenţelor acestora şi în conformitate cu prevederile legale din fiecare ţară.